miercuri, 1 februarie 2012

Ora vrajitoarelor

Ora vrajitoarelor de Anne Rice, editura rao,
1402 pagini, pret aprox. 65 lei
O noua serie de Anne Rice: Cronicile Vrajitoarelor, care dupa 3 carti se va uni cu Cronicile Vampirilor in alte 4 romane. Ce frumos!

Dupa cum spuneam, actiunea din Ora Vrajitoarelor are loc intr-un univers comun cu cel din seria precedenta. Il avem ca personaj comun pe Aaron Lightner, membru al Talamasca. Primele capitole, destul de confuze pentru cititorul nestiutor, scrise in stilul romanelor politiste, te va incatusa in lumea vrajitoarelor Mayfair. Rowan Mayfair, un neurochirug inzestrat din California, mosteneste o avere inestimabila si pe langa asta, atentia spiritului Lasher, o entitate misterioasa si diabolica. Restul povestii se axeaza pe legarea destinelor lui Michael si Rowan, amandoi damnati cu puteri supranaturale, in incercarea de a-l distruge pe Lasher.

Ca de obicei este alocata o atentie deosebita orasului natal al scriitoarei, New Orleans, iubit de toate personajele sale, avand un farmec aparte datorita caldurii din Sud, a sumedeniei de plante exotice si a parfumuri ametitoare, a caselor vechi si a atmosferei de bine degajata de oamenii aflati in vacanta.

Insa nu stiu ce sa zic legat de numarul paginilor. Intr-un fel, daca stai si te gandesti, 1400 de pagini inseamna ceva, iti vor ocupa o mare parte din timp si nu sunt sigura daca sacrificiul merita. Pe de-o alta parte, cartea este bine structurata si gandita, iar de aici as spune ca doamna Rice a scris una dintre cele mai complete(atentie! nu frumoase!) romane ale sale.

Dintr-un alt unghi, mi se pare ca prin numarul mare de pagini calitatea se dilueaza in imensitatea de intamplari si imagini, iar o intamplare care in trecut ti s-ar fi parut interesanta, acum isi pierde din valoare si unicitate, fiindca sunt prea multe intr-o singura carte, si pentru un asemenea volum, ti se cere automat dedicare. Dedicare care nu cred ca-si are rostul si care nu cred ca va fi obtinuta decat de la fanii consacrati ai autoarei.

Per total, este un roman senzual, plin de detalii si descrieri seducatoare. O povetse fara precedent, ba chiar mi se pare ca autoarei ii sade mai bine lipsa sangelui, dedicarea asupra unui alt tip de domeniu supranatural.

Recomand si nu prea, apreciez bunavointa autoarei cu privire la maidanul de detalii, informatii, cum fiecare ramura genealogica a familiei Mayfair este descrisa, insa nu mi se par necesare, in opinia mea continutul putea fi injumatatit.

Un comentariu: